Preturile la energia electrica trebuie sa scada?

Nu exista nicio indoiala a faptului ca preturile sunt in continua crestere si trebuie sa avem un plan pentru a aborda aceasta crestere continua pentru energia electrica si gaze naturale.

Aceasta crestere uriasa nu afecteaza doar consumatorii casnici, ci si activitatile si afacerile de productie, ce ar ptuea fi inchise pe lipsa fondurilor.

Exista sugestii de reducere temporara a cotei TVA de la 19% la 5% pentru grupurile vulnerabile sau chiar scadere a TVA-ului la electricitate pe o anumita perioada. Decizia luata acum de Parlamentul din Romania este de plafonarea a preturilor de la 1 noiembrie 2021, pe o perioada de 5 luni.

Preturile la energia electrica vor fi plafonate la cel mult 1 leu/kWh iar compensarea la factura va fi facuta cu cel mult 0.291/kWh. Pretul de referinta al energiei electrice este 0.68 lei/kWh si include tarifele reglementate pentru servicii de retea, contributia pentru cogenerare de inalta eficienta, contravaloarea certificatelor verzi, acciza si TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021.

La nivel European insa, este vorba despre o dezbatere ampla pentru dezvoltarea unui plan de actiune cuprinzator pentru a aborda cresterea continua a preturilor. Pretul energiei electrice include costurile de productie, iar petrolul – ca materie prima – este o parte esentiala.

In plus, exista costuri de distributie si costul utilizarii sistemului si diverse ajustari si taxe, cum ar fi emisiile pentru poluanti. Mai exista si valoarea TVA de 19% si contributia obligatorie la Fondul pentru Surse Regenerabile de Energie si Fondul pentru Economisire a Energiei.

Singura modalitate de a reduce costurile de productie este deschiderea pietei, reducand costurile din cauza concurentei. Cu toate acestea, costurile de distributie vor ramane aceleasi.

Pretul petrolului tine de hotararea pietelor internationale si nu le putem controla. Cu toate acestea, de ani de zile nu am facut nimic in privinta utilizarii gazelor naturale pentru a produce electricitate.

Un domeniu care ofera posibilitatea de a interveni este legat de taxa impusa de UE asupra poluantilor (EUA), in conditiile in care arderea petrolului provoaca o poluare substantiala.

Inflatia anuala in zona euro a atins un maxim din ultimii 13 ani, deoarece preturile petrolului si gazelor au crescut in septembrie, a anuntat vineri agentia de statistica a Uniunii Europene.

Inflatia a ajuns la 3,4%, in crestere de la 3,0% in august si cea mai mare din 2008. Nivelul general al inflatiei a fost stimulat de o crestere zguduita de 17,4% a preturilor la energie.

Economistii si bancherii centrali spun ca cresterea preturilor la energie este temporara – insa, totusi, guvernele se lupta pentru a atenua durerea cauzata de facturile mai mari la utilitati pentru gospodarii.

Acest lucru nu a inlaturat temerile privind cresterile preturilor si lipsa de gaze in aceasta iarna din cauza unei piete extrem de stranse pentru gaze naturale. Gazele naturale s-au tranzactionat vineri la 94,46 euro pe megawat-ora in Europa, de aproape cinci ori mai mare decat la inceputul acestui an. Motivele includ cererea puternica in Asia, oferta mai mica din Rusia si vremea rece din iarna trecuta, care a epuizat rezervele.

Preturile mai mari la gaze naturale si electricitate au raspandit ingrijorarea guvernelor europene, care iau masuri pentru a limita cresterile facturilor la utilitatile rezidentiale prin subventii si reduceri de taxe. Gazul natural este un combustibil cheie pentru generarea de energie electrica, asa ca preturile mai mari ale gazului inseamna facturi mai costisitoare la electricitate.

In ciuda valorilor recente mai ridicate ale inflatiei, Banca Centrala Europeana a indicat ca nu intentioneaza sa inaspreasca politica monetara ca raspuns. Banca centrala vede o inflatie mai mare ca rezultat al unor factori tranzitori, cum ar fi blocajele in aprovizionare si comparatiile statistice cu preturile extrem de scazute la energie cu un an mai devreme, in perioada adanca a recesiunii pandemice.

Banca estimeaza ca inflatia va scadea anul viitor, iar presedintele BCE, Christine Lagarde, a spus ca nu va „reactiona exagerat” reducand sprijinul sau pentru economie pentru a contracara inflatia care este doar temporara. Previziunile personalului bancii centrale prevad o inflatie de doar 1,7% anul viitor si 1,5% in 2023, sub obiectivul bancii de 2% considerat cel mai bun pentru economie.

Masurile de sprijin ale bancii includ achizitii de obligatiuni de 1,85 trilioane de euro, care urmeaza sa se desfasoare cel putin pana in martie 2022, un pas care vizeaza mentinerea costurilor de imprumut pe piata pentru companii.