Comparator tarife energie electrica si gaze naturale
Pentru a face fata instabilitatii actuale a preturilor la energie si a accelera tranzitia ecologica, este nevoie de o autoritate centrala energetica care sa actioneze similar bancilor centrale moderne de pe pietele monetare, sustine Mike Parr. El este fondatorul PWR, o companie de consultanta specializata in sisteme de alimentare.
Cresterea dramatica a preturilor la gaze de la circa 20 EUR/MWh la inceputul acestui an pana la actualul 60 EUR/MWh are un impact asupra preturilor la energie electrica deoarece majoritatea statelor membre UE au inca cateva generatoare pe gaz. De exemplu, o astfel de generatie reprezinta 7% din productie in Germania pana la 20% in Spania.
Preturile ridicate ale energiei electrice, care variaza de obicei intre 30 EUR/MWh si 50 EUR/MWh, sunt acum in intervalul de la 100 EUR/MWh pana la 200 EUR/MWh. Aceasta crestere va contribui, inevitabil, la o crestere a preturilor la facturile consumatorilor finali. In acest sens, majoritatea guvernelor europene au luat masuri. De exemplu, Romania a plafonat preturile incepand cu 1 noiembrie 2021 la energia electrica si va oferi compensatii la facturile finale ale consumatorilor casnici pe o perioada de 5 luni.
Intr-un articol publicat de EURACTIV in luna ianuarie a acestui an, am sustinut o reforma urgenta a pietei, pe baza faptului ca pietele de energie electrica, asa cum sunt constituite in prezent, sunt in mod inerent instabile (modificarile mici ale intrarilor provoaca modificari foarte mari ale pretului). Mai tarziu in cursul anului, necesitatea unei reforme urgente a fost propusa unui organism de reglementare foarte inalt in domeniul energiei. Acesta din urma a refuzat sa recunoasca necesitatea unei reforme urgente.
De exemplu, daca se genereaza o cantitate mare de energie din surse regenerabile (fata de energia fosila), preturile energiei electrice vor avea tendinta de scadere, deoarece sursele regenerabile au costuri marginale zero. In ciuda faptului ca atat Spania, cat si Germania in 2020 au fost exemple bune ale acestei instabilitati, argumentul a fost respins de autoritatea de reglementare a pietei energetice.
Evenimentele actuale arata ca si invers este adevarat: atunci cand preturile la gaze si preturile ETS cresc, pretul productiei pe baza de gaz ajunge sa domine piata, chiar daca generarea de gaze reprezinta o parte foarte mica din energia electrica produsa. Acesta este un alt exemplu de piata instabila a energiei electrice.
In primul rand, statele membre UE trebuie sa accelereze dramatic constructia de surse regenerabile la toate scarile, de la sistemele eoliene mari de mare marina pana la sistemele energetice locale la scara mica detinute de cetateni, unde acestea din urma ar avea nevoie, de asemenea, de o reforma a tarifelor de energie electrica pentru electricitatea produsa local si hidrogen. Fara o astfel de accelerare, UE va ramane blocata la jumatate, nereusind sa se bucure de beneficiile surselor regenerabile cu costuri reduse si suferind costurile ridicate din cauza preturilor oscilante la gaze. Intelegand acest punct, organizatiile UE care reprezinta sectoarele eolian si solar au cerut si ele aceasta accelerare.
In al doilea rand, construirea surselor regenerabile trebuie sa fie legata de productia si stocarea hidrogenului ecologic. Energiile regenerabilenu pot fi cuantificate cu precizie. Niciun sistem electric nu poate functiona intr-un mod stabil doar cu productie regenerabila si sarcina statistica.
In al treilea rand, trebuie sa existe (inca o alta) reforma a pietei energetice a UE. Acest lucru se datoreaza faptului ca in reforma din 2018 a fost luata in considerare o pondere mai mare a surselor regenerabile, dar modelul de baza a ramas modelul pe baza de fosile.
O strategie de iesire rapida din combustibilii fosili intr-o maniera care respecta principiile UE de libera intreprindere, solidaritate si excelenta in guvernare este conditia sine pentru tranzitia la energia verde.
Propunerea CEB deschide calea pentru ca marii furnizori de energie regenerabila sa fie mai ambitiosi in planificarea investitiilor, accelereaza investitiile la marginea retelei, sprijina ingeniozitatea tehnica a industriilor europene de varf si invita inovatorii locali, nationali si UE, inclusiv legislatorii, inginerii si finantatorii sa participe la tranzitie.